Adaugă Curbnr.ro ca sursă preferată în Google
Conform declarațiilor lui Cosmin Marinescu, Viceguvernator și Membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, inflația va crește ușor până la finalul anului 2026, urmând să revină pe o traiectorie descendentă în anul 2027. Această previziune vine în contextul unei economii românești care traversează o perioadă de ajustare, marcată de slăbirea consumului și de inflația persistență. Într-un moment economic complex, acest anunț reprezintă un semnal important pentru investitori și antreprenori, care trebuie să se adapteze la noile realități.
Consolidarea finanțelor publice și rolul sectorului privat
Marinescu a subliniat că România a depășit o criză politică și are acum un guvern legitim, care poate asigura o guvernare eficientă. În această perspectivă, sectorul privat și mediul antreprenorial joacă un rol esențial în asigurarea unei creșteri economice sustenabile. El a menționat că România trebuie să își redefinească prioritățile de politici economice, pentru a face tranziția către un nou model de creștere economică, bazat pe aportul factorilor calitativi, cum ar fi investițiile eficiente, productivitatea sporită și competitivitatea durabilă.
În discursul său la deschiderea Galei Excelența în Business 2026, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri și găzduită de Ministerul Apărării Naționale la Cercul Militar Național, Marinescu a subliniat importanța consolidării finanțelor publice și a oferirii încrederii piețelor financiare, pentru a obține costuri de finanțare mai mici, atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.
Contracția activității economice și scenariul de stagflație
În prezent, România traversează o perioadă de ajustare economică dificilă. Consolidarea finanțelor publice trebuie continuată credibil, însă corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită de măsuri care să asigure reluarea sustenabilă a creșterii economice. Tabloul macroeconomic al acestui an reflectă slăbirea consumului, pe fondul ajustărilor fiscal-bugetare și în contextul unei inflații mai persistente decât se anticipa.
De exemplu, comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5% pe primele nouă luni ale anului, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% pe primul semestru. Traversăm, în prezent, o contracție evidentă a activității economice, care ne plasează în scenariul nedorit de stagflație persistentă.
De câțiva ani ni se confirmă limitele unui model economic însoțit de ample deficite publice și dezechilibre externe. Avem nevoie de un nou model de creștere economică, bazat pe aportul factorilor calitativi: investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă. Pentru anul viitor, anticipăm redresarea economiei, susținută și de reluarea consumului. Sunt esențiale absorbția fondurilor europene și valorificarea unor noi instrumente de investiții și de modernizare în plan administrativ.
Investiții în securitate și reziliență
Nu doar pentru susținerea creșterii economice, ci pentru întărirea securității economice, energetice și a apărării României. În noul context global, investițiile în reziliență și securitate nu mai sunt doar o opțiune, ci o necesitate strategică națională și europeană. Inflația rămâne o provocare importantă, într-un context internațional dificil.
L. Dima
