Adaugă Curbnr.ro ca sursă preferată în Google
În România, lipsa unei baze de date unitare și complete privind personalul din instituțiile publice a devenit un subiect dezbătut în spațiul public. Conform unui raport elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului, în cursul anului 2025, pe baza datelor din 2024, statul nu are o imagine clară asupra numărului exact de persoane plătite în instituțiile publice, nici măcar nu poate spune cu precizie câți angajați există în aparatul administrativ. Această lipsă de transparență este evidențiată într-un raport amplu, care analizează eficiența administrației publice centrale și locale, dar și situația companiilor de stat.
Discrepanțe între datele oficiale și realitatea din teren
Conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor, la sfârșitul lunii aprilie 2025, au fost raportate 1.511.900 de posturi aprobate în instituțiile publice, dintre care 1.287.381 erau ocupate și 1.255.381 posturi remunerate. Totuși, datele privind persoanele asigurate indicau 1.182.190 de raporturi contractuale în instituțiile publice, dar doar 1.102.010 persoane unice, după eliminarea dublurilor. Aceste discrepanțe apar din faptul că fiecare instituție măsoară lucruri diferite: Ministerul Finanțelor raportează posturi aprobate, ocupate sau remunerate, în timp ce Inspecția Muncii, prin REVISAL, urmărește doar contractele individuale de muncă, fără funcționari publici, demnitari sau personal din sectoare speciale. Agenția Națională a Funcționarilor Publici, din partea sa, monitorizează doar funcționarii publici.
Conform Institutului de Tehnologie și Management (ITM), în instituțiile publice existau 1.182.670 de contracte individuale de muncă și 948.848 de salariați cu contract individual de muncă. Separat, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a transmis că existau 130.455 de posturi ocupate de funcționari publici, la care se adăugau posturi temporar ocupate, vacante sau temporar vacante. Raportul atrage atenția că aceste cifre nu pot fi puse cap la cap pentru a obține o imagine perfectă a aparatului public. Unele date se referă la persoane, altele la posturi, altele la contracte. În plus, contractele de mandat și demnitarii nu sunt centralizați clar într-o bază dedicată.
Un sistem fragmentat, ineficient și lipsit de transparență
Autorii raportului concluzionează că lipsa unei evidențe unitare afectează capacitatea statului de a lua decizii privind dimensionarea aparatului administrativ. Cu alte cuvinte, înainte să decidă câte posturi trebuie reduse, comasate sau reorganizate, statul are încă o problemă de bază: nu poate spune cu precizie câți oameni plătește și prin ce forme contractuale.
Raportul reprezintă prima analiză de amploare a eficienței administrației publice centrale și locale, precum și a companiilor de stat. Guvernul consideră că publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configurație politică. Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului.
Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean. Deși raportul folosește date din 2024, Guvernul afirmă că datele și analizele prezentate oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România, iar structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale.
Lipsa unei baze de date unitare și riscuri de ineficiență
Documentul analizează numărul și cheltuielile de personal din administrația centrală și locală, situația companiilor de stat, indicatorii financiari ai administrației locale, accesarea fondurilor guvernamentale și europene, precum și date demografice și indicatori ai serviciilor publice. Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Ele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
„Demersul colectării și prelucrării datelor a fost de durată pentru că bazele de date sunt fragmentate, motiv pentru care acuratețea este de 95%. Este încă o dovadă a necesității digitalizării”, mai arată Executivul. Raportul evidențiază „o serie de disfuncționalități și vulnerabilități care afectează profund capacitatea instituțiilor publice de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor și de a valorifica resursele existente”, în acest sens fiind menționată „fragmentarea și incoerența bazelor de date instituționale”, „raportări neuniforme și erori sistemice”, „supradimensionarea aparatului administrativ în anumite zone” și „inechități și dezechilibre în finanțarea publică”.
„Nu există o bază unitară, integrată și standardizată a personalului și posturilor din sectorul public. Informațiile colectate de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii (ITM), ANFP, Ministerul Dezvoltării, MIPE și alte instituții diferă semnificativ și sunt greu de corelat între ele. Fiecare instituție raportează date în formate diferite, iar nomenclatoarele utilizate nu sunt armonizate, ceea ce face dificilă agregarea, comparația și interpretarea datelor la nivel național. Formele contractuale variate (contracte individuale de muncă, funcționari publici, contracte de mandat, demnitari) nu sunt monitorizate integrat, ceea ce generează lacune semnificative în înțelegerea dimensiunii reale a aparatului administrativ”, se arată în document.
L. Dima
