Cu Florin Cîţu prim-ministru ne putem astepta la tensiuni intre guvern si BNR, tinand cont ca relatia lui Mugur Isarescu a fost, pe alocuri, destul de tensionata. Pe de alta parte, Isarescu pare sa fi rezistat destul de bine, de-alungul timpului, presiunilor politice.
Pe vremea cand era ministru al finantelor, Cîţu insista ca BNR sa reduca mai mult dobanzile de referinta si sa cumpere mai multe titluri de stat de pe piata secundara pentru a scadea randamentele – dobanda efectiva de tranzactionare – luate in calcul de investitori la licitatiile pentru noile emisiuni de stat. Ba chiar s-a invitat la o sedinta a CA al BNR, pentru a prezenta punctul de vedere al guvernului. De mentionat ca, la inceputul pandemiei, BNR a cumparat titluri de stat, insa in septembrie si octombrie a luat o pauza si nu a mai cumparat nimic.
E de asteptat ca guvernul Cîţu, prin viitorul ministru de finante, Alexandru Nazare, sa insiste in continuare pe aceasta idee. Analistii spun ca BNR are o marja semnificativa de reducere a dobanzilor, asta pentru ca inflatia e sub tinta BNR, potrivit cifrelor pe octombrie (2,24 la suta, iar tinta BNR e de 2,5), cursul valutar nu are fluctuatii mari, iar bancile dispun de lei care nu sunt absorbiti de credite. Una dintre explicatiile pentru care BNR nu vrea sa duca dobanzile mai jos este tendinta populatiei de a economisi in euro, considerata o moneda mai sigura in cazul aparitiei unor perturbari. De altfel, depozitele in euro au crescut cu aproape 18 la suta fata de ultimul trimestru al anului trecut. BNR insa vrea sa incurajeze economiile in lei.
